Avatar versus Inglorious Basterds

Aseara a castigat Globu' de-aur (a lu' Tetelu' - pentru cunoscatori :) si a fost musai sa-l vedem. Sa inteleg de ce s-au sinucis, de ce au vomitat cei de rand si de ce s-a ofuscat Vaticanu'. Asa ca dupa ce am fugarit Toma catre mosu' Ene, am rupt ceata in doua pe coama argintie si ne-am pus ochelarii verzi-rosh. Si-am alunecat molusc in poveste :) Care a fost uimitoare, dar putea fi mai mare. Partea de fantasm si copaci cu fibra optica putea fi mai mare. Dupa cum  partea de bum-bum si G.I. Joe putea lipsi.

Pe-a lu' Tarantino l-am vazut cand s-a lansat, acum cateva luni bune, insa rosul infernal al steagurilor SS din teatrul evreiesc, rosul buzelor ei cand isi impusca admiratorul si calmul ingineresc al neamtului bat toate meduzele aerobe din filmul lui Cameron. Am zis.

2-10, 2-10 proba de microfon

Vorba lui Andries: "nu stiu unde se duc anii astia asa, probabil ca se-aduna si stau impreuna undeva". Sentiment de hamster implinit dand la pedale :) Adica s-a facut 2010.

Zilele trecute am vazut zigzaguri de caprioare pe zapada proaspata din curte iar astazi, spre seara s-au aratat doua caprite si doi iezi... Toma le-a ras prin geam, iar ele au adulmecat aerul umed si rece cu (r)egala curiozitate. Desi valul artic a trecut, e inca foarte frig, un ianuarie fara scrupule: doua furtuni de zapada, un viscol si zece zile cu maxime de -20C.

Am o mie de planuri pentru anul asta, dar mai mult decat orice vreau sa construiesc in jurul echilibrului fragil pe care il avem. M-am lamurit deja ca bucuriile simple atarna de starea de sanatate a tuturor, de la cel mai mic la cel mai mare, in ordinea asta. Asa ca mai hibernam putin, si-apoi scoatem iarasi nasul in lume sa ne cautam rostul si locul.