30 something springs

Vreme de dezgheţ, ciripituri şi rochii vesele.
Ghiocei şi frezii, alb-roşu răsucit, înnodat şi prins în piept.
Raze piezişe, albăstruie despletindu-se-n pieţe peste mansardele pline de pisici şi porumbei.
Acoperişuri ude, cu desene abstracte de zăpadă rotundă pe margini.

M-am trezit la fel de obosită cum am adormit; presupun că e o stare cronică la care se adaugă lungile nopţi nedormite de iarnă. În loc de cafea m-a mânat panica lipsei de ghiocei. Ştefan e plecat şi ceilalţi oameni mici din casă n-au de unde şti obiceiurile că sunt noi prin partea locului :)

Mi-am dezlipit cearcănele cu culori prietenoase, mi-am pus eşarfa zâmbitoare şi am plecat în misiune. Am pus oaia şi floarea soarelui în plic lângă o felicitare diafană şi le-am trimis mamei şi sorei mele.

Am testat rujurile Allure velvet să văd ce nuanţă mă scoate din bârlog şi am votat deopotrivă cu doamna Sephora că la Distinguee e opţiunea cea mai decentă. Nu l-am cumpărat, îl aştept cadou :)

Apoi m-a sunat cavalerul de onoare şi mi-a transferat un regiment bine legat de ghiocei din partea jumătăţi-mii. Vine deci primăvara!

Am trecut şi pe la Stefanel unde n-am avut răbdare să probez prea multe de cald ce era, dar am optat pentru nişte jeanşi trei sferturi. Şi m-am lăsat înduioşată de o poveste ţesută cu multă lână albă despre febră, nurofen, bani lipsă şi copiii ţigăncii. Mai bine poveste decât boală!

Toma a fost la grădiniţă unde a muncit la o gărgăriţă-mărţişor din coajă de nucă. SmallHandMade = precious! Mă gândesc să îi fac lui Andrei o fundă alb-roşie şi îl port la piept toată primăvară. Peste o săptămâna împlineşte un an. La noapte vine şi pisoiul pribeag şi sperăm să plecăm la Lunca Bradului pentru cai şi skiuituri.