De inima albastra

Cald si inert. Jumatati de idei suspendate in aerul dens, desertic. Citesc Anais Nin si esuez intr-o depresie usoara, de toamna. Mi se face dor de lipsa de ritm si de constrangeri a vremurilor de dinainte, de spontaneitatea si boemia precedente casniciei si maternitatii. Si ma simt vinovata de anacronismul gandurilor mele.