Anul în care m-am trezit

Pe măsură ce 2019 se încheie, îi revăd lecțiile, luptele și victoriile. A fost un an bun, crud, drept, intens, dureros și magic. Sunt mândră de mine pentru munca pe care am dus-o cu mine, pentru mine. Îmi onorez călătoria și pe cea care am devenit chiar dacă am vrut ceva și am primit altceva. A fost ca o oglindă în care m-am văzut multiplicată în toate întâmplările și toți oamenii. Când am închis ochii, am văzut limpede înăuntru și mi-am auzit inima. Nothing ever goes away until it has taught us what we need to know. Am învățat multe lucruri care m-au îmbogățit sufletește, mi-au adus bucurie și pentru care simt o imensă recunoștință.

1. Am învățat să mă prețuiesc cu adevărat, să mă las să fiu cum sunt, să mă îngădui, să mă accept. Mai am de lucru la a mă ierta și iubi, dar hei, măcar știu cum stau și ce vreau.

2. Am învățat să ascult liniștea, să aud gândurile, să le las să vină și să plece, să le urmăresc cu blândețe, fără reacție, să las furtunile să treacă prin mine, să nu mă identific cu ele.

3. Am aflat cine sunt și de unde vin, m-am recunoscut drept întreagă și suficientă, am învățat că nimic din exterior nu e fix, stabil sau esențial. Toate răspunsurile sunt în mine.

4. Am renunțat să mă mai pedepsesc, să îmi mai amorțesc și să îmi biciu simțurile, să mă mai cred invulnerabilă, dură, îndreptățită. Sunt prezentă în corpul meu și în viața mea.

5. Am început din nou școala și mă bucur în fiecare zi să descopăr și să devin. Aproape fiecare dintre intuițiile mele este confirmată în psihologie.

6. Am renunțat la auto-exil. Deși cred că ar fi fost o experiență creatoare, ar fi fost doar o altă fugă, la capătul căreia m-ar fi așteptat aceiași demoni.

7. Am scris, adunat și publicat o sută unsprezece poezii despre dragoste, depresie, anxietate și certitudinea că sunt îndeajuns, perfect imperfectă, întreagă.

8. Am început să iubesc ceea ce fac, să dăruiesc mai mult și să aștept mai puțin. Am primit multă încredere, recunoaștere și timp doar pentru mine și pentru toate sunt deplin recunoascătoare.

9. Copiii sunt buni și bine, sănătoși și în siguranță, fericiți și înțelepți, întotdeauna. Drumul lor este responsabilitatea lor, iar eu sunt fericită și onorată să îi însoțesc.

10. Tatăl lor este iubitul meu din toate timpurile și toate galaxiile. Fără el, echilibrul meu ar fi fost improbabil. În spațiul de iubire și siguranță dintre noi, m-am putut repara.

11. Mama și-a luat dragostea pământească în lumea ei de-acum, s-a căsătorit din nou cu jumătatea ei, în moarte.

12. Bunica a plecat și ea într-o zi luminoasă, cu un apus sfâșietor de frumos. Toți visăm și toți murim. Sufletele vin și pleacă într-un ocean al suferinței plin de speranța iluminării.

13. Mi-am îmbrățișat câteva frici: urși, drumuri noi, teama de ridicol, de critici, de judecată.

14. Am descoperit că ceea ce credeam că este o slăbiciune, este un punct forte: am construit și susținut traininguri de comunicare cu un succes proporțional cu spaima mea de a vorbi în public.

15. Am înlocuit psihoterapia cu coachingul. Privesc mai mult înainte decât înapoi, cred că am mai mult viitor decât trecut.

16. Am înțeles că felul în care aleg să mă dezvălui este alegerea mea și nu presupune ca ceilalți să răspundă egal. Am închis blogul, am reciclat o parte din articole și le-am mutat aici.

17. Prieteniile redundante s-au dizolvat, pentru că tot ce a fost bun în ele s-a consumat. Prieteniile noi au crescut în locuri comune. Prieteniile existente s-au reinventat.

18. Sufletul meu este sănătos acum, lipit cu aur ca un vas de porțelan japonez. Inima mea este vie, brodată cu flori de mac. Mintea mea este întreagă. Sufletul, inima și mintea mea sunt aliniate.

19. Cea mai mare descoperire din acest an sunt eu, fără artificii și măști, eu și conștiința mea ca un lup blând, care crede în mine și în bine. Am ajuns acasă.

2020 este măreț. Fiți curajoși, asumați-vă riscuri, aveți încredere în voi, în ceilalți și în viață!