Love, light and letting-go

Am dormit mult și am visat adânc - da, visele sunt scurte dar foarte adânci înăuntrul nostru și în timpul distorsionat al subconștientului. M-am trezit cu o frază limpede pe care o presez între paginile jurnalului virtual înainte să o înțeleg, ca pe un aforism venit din cealaltă limbă în care am trăit: you won't believe the extent to which the people go for their coins and their ecosystems.

Uneori este atât de multă armonie în centrul inimii - dans în transă în care simt și cred și știu că orice e posibil. Alteori, când uit că suntem doar în un vis, gândurile se strecoară în afara inimii și reapar umbrele. Anxietatea este o briză, un vânt rece care urcă sinuos către minte și devine furtună în spațiul imens dintre iubire și control. Devine hău. Apoi respir adânc și mă leg cu fire argintii de tot-ce-este și cobor înapoi în liniște și sunt din nou în siguranță în haos.

Vara e pe sfârșite și pentru noi începe cea mai frumoasă toamnă: one-year-no-fear, to be immensely lived, loved and trusted, to be forever continued.