Am intrat în complexul studenţesc cu emoţia unui hoţ de buzunare, sensibil stânjenită de demografia discordantă a locului. Am terminat ce aveam de făcut mult mai devreme şi aveam chef să hoinăresc prin oraş şi printre amintiri. Aşa mi se întâmplă în fiecare primăvară, de parcă vântul mă scoate ca un tirbuşon din sticla cu rutină şi confort.
W I S E • W I L D • W I T C H
Se afișează postările cu eticheta Memorandului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Memorandului. Afișați toate postările
joi, 23 martie 2017
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
El e într-un „ok” care nu înseamnă bine, ci umeri strânși pe dinăuntru și o armură pusă în grabă cât să nu se vadă fisura.
-
Mereu mi-am imaginat poveștile de dragoste undeva între un vals vienez cu o cupă de șampanie în mână și un flirt elevat printre draperii gre...
