În fiecare dimineaţă îmi amintesc că am o viaţă bună, imperfectă, reală şi foarte frumoasă. În fiecare zi pot să desenez orice pe coala rămasă albă după ce se decolorează noaptea. În fiecare seară desenele sunt aproape la fel: îmbrăţişări mici şi somnoroase, espresso cremă, Piaţa Sfatului, Cetatea, Craiul. O jumătate de ciocolată neagră, o pagină de sarcini corect împlinite şi o jumătate de oră de alergare în cercuri care care arată ca un mosor - gând peste gând peste gând. Apă şi aer, poate un pahar de vin roşu.
Se afișează postările cu eticheta luna. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta luna. Afișați toate postările
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
El e într-un „ok” care nu înseamnă bine, ci umeri strânși pe dinăuntru și o armură pusă în grabă cât să nu se vadă fisura.
-
Mereu mi-am imaginat poveștile de dragoste undeva între un vals vienez cu o cupă de șampanie în mână și un flirt elevat printre draperii gre...