Ochii mari, rotunzi si albastri citesc lumea pe diagonala
Si gazduiesc pe rand licurici si cristale alunecoase,
Nasucul bine potrivit prinde vantul din zbor si se increteste a zambet
In vreme ce gura-cireasa masoara gustul, textura si temperatura,
rostogolind vocale si consoane in dezordine,
mieunaturi de pisoi alintat...
gata de joaca, gata de masa, gata de somn
Profilul obrajilor albi, mai bine de jumatate de compas natang,
Barbia mica, miscacioasa si voinica,
toate se sprijina pe gatul sau plapand
Gropitele din obraji stau marturie capitularii in ras, in vreme ce
Gropitele de deasupra degetelor sunt mobile ca zece gargarite pistruiate
Totul intr-o proportie perfecta, totul intr-o masura divina
Psihologie, psihoterapie și alte povestiri
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Nu am mai călătorit cu trenul de o veșnicie, ce-i drept o veșnicie mică, de douăzeci de ani. Port negru pentru că îmi imaginez că mă îndrept...
-
Între două luni pline, am îndesat în cele patru cămări ale apartamentului cardiac tot ce am găsit strălucitor în jur. Aproape fără discernăm...
Tanjeam de mult sa te citesc. UELCOM in blogosfera! Pupam pisicotul norocos !
RăspundețiȘtergereAsta e poezie de "la multi ani!" :)
RăspundețiȘtergereOh GOD! Ma simt de toata jena caci te felicitam eu constincioasa la lunite( care uneori ma scoteau din sarite...ma refer la textele alea sclipicioase si de-a dreptul kitchose si am uitat tocmai acum...Of nu!)
RăspundețiȘtergereDraga Toma - sa cresti mare si voios, pisicot frumos! >:<
Nu te stresa te rog! >:D<
RăspundețiȘtergereLa multi ani, atunci, si sa va traiasca! :)
RăspundețiȘtergere