marți, 4 februarie 2014

Blue. Everything blue.

Uneori toată teoria lui bun-și-bine nu face doi bani pentru că ceva în coșul pieptului se încăpățânează să ardă precum nisipul unui podiș înalt, fără cauză și fără nevoie.


la
Etichete:

Un comentariu:

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)
  • Repetiție pentru liniște
    Nu am mai călătorit cu trenul de o veșnicie, ce-i drept o veșnicie mică, de douăzeci de ani. Port negru pentru că îmi imaginez că mă îndrept...
  • In finit
    între două spasme,  visez și respir sacadat sub furtuni cosmice și mări abisale