marți, 29 octombrie 2019

Antitimp

La început a plouat cu furie,
cu dezamăgire, tristețe,
deznădejde și abandon

Ploaia unui an întreg
a căzut toată dintr-o dată
au curs lacrimi, sudoare
sânge și cerneală amestecate
până când la sfârșit a curs
rouă curată

Tot ce știam a fost luat de ape
deasupra a crescut iarba
s-au îndesit tufele de zmeură
cărările s-au îngustat
copacii au crescut unul deasupra altuia
muntele s-a ridicat și el sub pădure

ultimul curcubeul a venit ca un
semn curb peste o apă curgătoare -
amintirile mele decontate
înaintea amintirilor tale

Apoi toată vara nu a mai curs
nici un strop
mi-au crăpat buzele, pielea, retina
venele mi s-au uscat
și mi s-a făcut dor de tine
cu frigul și întunericul tău cu tot




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu