Dorm cu ghemul ăsta de nervi și neputință căznită în stomac de câteva zile, săptămâni, luni. Vreau să mă trezesc și să fie frumos și simplu și e doar ură și hăituială. Nu am mai alergat de două săptămâni și poate nu o să mai alerg o vreme. Nu îmi găsesc nici timp, nici motivație, stau și macini gânduri inutil. Între timp am primit o scrisoare de dragoste și mi-o transcriu pentru coerența și amarul din ea.
Se afișează postările cu eticheta Europa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Europa. Afișați toate postările
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Nu am mai călătorit cu trenul de o veșnicie, ce-i drept o veșnicie mică, de douăzeci de ani. Port negru pentru că îmi imaginez că mă îndrept...
-
Cum ar fi dacă temerile tale cele mai profunde, comportamentele tale distructive sau eșecurile constante nu ți-ar aparține cu adevărat, ci a...