Dorm cu ghemul ăsta de nervi și neputință căznită în stomac de câteva zile, săptămâni, luni. Vreau să mă trezesc și să fie frumos și simplu și e doar ură și hăituială. Nu am mai alergat de două săptămâni și poate nu o să mai alerg o vreme. Nu îmi găsesc nici timp, nici motivație, stau și macini gânduri inutil. Între timp am primit o scrisoare de dragoste și mi-o transcriu pentru coerența și amarul din ea.
Psihologie, psihoterapie și alte povestiri
Se afișează postările cu eticheta boicot. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta boicot. Afișați toate postările
joi, 4 octombrie 2018
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Nu am mai călătorit cu trenul de o veșnicie, ce-i drept o veșnicie mică, de douăzeci de ani. Port negru pentru că îmi imaginez că mă îndrept...
-
Între două luni pline, am îndesat în cele patru cămări ale apartamentului cardiac tot ce am găsit strălucitor în jur. Aproape fără discernăm...
