Libertate

Vântul prea cald pentru ianuarie grăbește norii în stoluri albe și fuioare destrămate, rotocol deasupra capului.

Iubim mereu nesăbuit, cu bucuria de a respira emoțiile așa cum vin, fluturi inocenți chemați de lampa descoperirii. Iubim fără socoteală, știind că cel mai adesea dragostea pleacă și cicatricile cresc ca niște flori sălbatice odată cu noi. Suferim și ne vindecăm conștient de câte ori este nevoie până când vrem să cunoaștem adevărul.

Plouă mărunt peste zăpadă murdară. În netimp, am început să văd cu sufletul, să văd în mine, să îmi ating rănile și să le închid. Uneori văd umbra comună, gânduri întrerupte, amarul depărtării, inima uscată. Primăvara vine când ceea ce simți, ceea ce spui și ceea ce faci este totuna.