Interviul de angajare

Din ciclul "tainele vietii" - ca tot ne petrecem intre o treime si o jumatate din timpul vietii lucratoare, in functie de coeficientul de workoholie (hahaha) - astazi mi-am zis sa impartasim niste intelepciune si banalitati.

Acum niste zeci de ani (biiiine fie, doar niste zece-si-ceva) cand am terminat facultatea, piata-slash-campul muncii mi se pareau ceva asa, ca un spatiu deschis gen campie in care oamenii stateau grupati, intr-un fel de "randul lumii", si asteaptau sa le dea cineva "de munca" si un salariu.

Ei bine, astazi vad lucrurile putin altfel. De-a lungul celor sapte-opt locuri de munca, zece-doispe roluri si douazeci-treizeci de interviuri ale mele, plus cateva ale jumatatii mele (pentru care am fost consilier fara remuneratie), aici si peste ocean, mi-am ajustat imaginea, asteptarile si cunostintele si am inteles ca piata asta chiar se bazeaza pe cerere si oferta, exista drepturi si obligatii, iar comunicarea (ca peste tot) e cheie.

Am incercat sa sintetizez mai jos tot ce am invatat de-a lungul timpului, inclusiv din intelepciunea academica capitalista, pentru ca foarte des intalnesc oameni (prieteni, colegi, cunoscuti si necunoscuti) care privesc piata muncii si procesul de angajare ca pe ceva abstract, suspect, ostil si greu de deslusit.

1. Cererea "de munca" sau job description-ul din anuntul de angajare e un wish list. Asta inseamna ca nu trebuie sa fii descurajat daca nu ai cinci ani de experienta ci doar doi ani si aia in proiecte neplatite, de voluntariat. Daca simti ca cerintele jobului ti se potrivesc in proportie de minim 70%, atunci aplica si fii pregatit sa subliniezi potrivirea si sa argumentezi cum ai putea acoperi restul procentelor prin intentie si interes.
2. Aplicatiile trimise prin portaluri de job search ajung in general intr-o "gaura neagra"; cel mai bine este sa incerci sa gasesti pe cineva (LinkedIn) care iti dea relatii despre pozitia respectiva si sa iti sugereze unde sa trimiti aplicatia. E bine sa insotesti aplicatia de o scurta scrisoare de intentie in care sa explici sumar cine esti, ce doresti si mai ales care ar fi beneficiul angajatorului daca ti-ar da o sansa.
3. Alternativ, daca nu exista o pozitie, ci o industrie sau companie de vis unde ai dori sa iti incerci puterile, e bine sa ii contactezi direct, email, telefonic si/sau in persoana cu o propunere de colaborare, in care sa iti exprimi disponibilitatea si sa legi cumva interesele si aptitudinile tale cu strategia de dezvoltare sau directia in care se indreapta firma respectiva. Multe companii inventeaza oportunitati daca gasesc oamenii potriviti.
4. Pregatirea interviului. E bine sa ai la tine mape (cate una pentru fiecare dintre cei cu care vei purta discutii legate de oportunitate) in care sa incluzi curriculum vitae, portofoliu si o lista cu persoanele care pot oferi detalii sau recomandari; inainte de a intocmi lista cere-le acordul in privinta folosirii numelui lor in acest scop. E de asemena util sa ai la tine inca doua documente pentru a organiza eficient discutia:
• un document care in engleza se numeste "PAR stories": problem-action-results; pentru a formula raspunsul la intrebari de genul "da-mi exemplu de o situatie conflictuala la care ai participat si povesteste-mi cum s-a solutionat" (nu intotdeauna cea mai creativa intrebare-sablon, dar extrem de des intalnita) poti folosi abordarea asta in care sa evidentiezi problema, modul de actiune si rezultatele, fara sa te ratacesti in naratiuni fara cauza.
• o lista de intrebari pentru intervievator; poti folosi varii resurse pentru a gasi teme relevante pentru companie/proiect: site-ul companiei, WSJ, Capital, zf.ro, etc.
5. Fii punctual, zambeste, scrie o scrisoare de multumire dupa interviu, cere feedback si adauga ce ai omis sa spui si crezi ca e relevant. Intreaba care sunt pasii urmatori, daca nu ai facut-o la finalul interviului. Am citit de curand un articol (nu stiu unde, sa fac referinta corecta), in care autorul povestea ca potentialii nu se prezinta la interviu si uita sa anunte sau anunta in ultimul moment, uneori chiar in timpul rezervat interviului; este extrem de neprofesionist si lumea (recrutatorilor) e destul de stramta: ar putea sa te coste mai tarziu.
6. Poti sa revii cu un telefon dupa o saptamana sau doua: nu e agasant, arata interesul sincer!

Procesul de recrutare, selectie si angajare este fascinant pentru mine. Pana la urma participarea la interviu este un exercitiu la care daca iti faci bine temele, primesti nota mare si eventual o optiune, pe care o poti exercita ca atare, o poti negocia sau refuza. And practice makes perfect!