duminică, 4 septembrie 2016

Mic tratat de iubire vanitoasă

Fiecare îşi ia din realitate câte un adevăr pentru care e gata să moară. Să lupte pentru versiunea lui cu certitudinea şi orbirea pe care ţi-o dă perspectiva în minim de dimensiuni.


Atunci când ești îndrăgostit de îndrăgostire (in love with love) vezi doar ceea ce vrei, ce străluceşte şi se potriveşte imaginii tale despre iubire. Crezi că ştii ce îi trebuie celuilalt, crezi că celuilalt îi trebuie nebunia ta, furtuna ta, viitorul tău. Şi uneori, la rândul lui, celălalt îţi răspunde cu nebunia, întunericul şi haosul lui. Poţi să iubeşti ceva şi să nu înțelegi ce, să nu îţi trebuiască, să nu ştii ce să faci cu el. Precum iubești un tablou, o bijuterie, o insulă. Să te tulbure într-o aşa măsură încât epuizat de necomunicare și nereciprocitate, să consideri întreaga ordine a lumii nedreaptă și să vrei să nu ți se fi întâmplat îndrăgostirea. Pentru că așteptările nasc tristeți previzibil zgomotoase.

M-am hotărât să fiu bine. Din ce în ce mai bine, din capul meu înafară, independent şi indiferent de reflexiile dimprejur. Am luptat prea multe lupte care nu erau ale mele, care nu erau nici esențiale, nici câștigabile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu