Ultima zi de vară

De când m-am întors în corp, mintea și-a pierdut puterea cu care îmi picta o lume înduioșator de frumoasă, și-a pierdut poezia și țesătura iluzorie a minciunii albe. De când m-am intors în corp, trăiesc o vară indiană a ființei, prin care rătăcesc cu ochii întredeschiși. 

I don't care that I care

The pain we feel is not real. It is made of thought particles organized in a way that scratches our bones and skin and eventually eats our souls. This evening I had an enlightening conversation with my 13 y.o. son about time-space, randomness, must and wish, what is truth and what is negotiable, our hypersensitive nature, love and death, and the importance of being aware of it all, especially in discomfort.

Vortex

Nopțile sufocante de iulie au trecut atât de repede încât nu am avut răgaz să le transcriu. Vara care a început în ianuarie și a cărei nesfârșire o intuiesc în disperarea cu care aleg să trăiesc, aleargă ca un animal printr-o pădure care crește odată cu urmele-i lăsate în aerul dens al imposibilului.