Multă vreme m-am întrebat care e formula optimă într-o
familie; cu toţii ştim despre şi suntem victime ale tic-tac-ului biologic sau
social dar ar fi minunat dacă am şti exact când ar trebui să ne căsătorim ca să
avem timp să facem exact câţi copii ne-ar completa perfect taboul idilic al
vieţii domestice.
Psihologie, psihoterapie și alte povestiri
Se afișează postările cu eticheta guest post. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta guest post. Afișați toate postările
luni, 26 ianuarie 2015
Conştiinţă şi hormon (odă eternului feminin)
Ca mai toată lumea, am avut o copilărie colorată. M-am
jucat printre blocuri în construcţie, de unde săream în grămezi mari de nisip,
îmi măsuram puterile, centimetri şi kilogramele cu băieţii, boxam un maimuţoi
de pluş agăţat de clanţă drept exerciţiu de autoapărare, iar iarna alunecam
graţios pe gheaţă în ritm de Ravel pe luciul băltoacelor din faţa blocului,
îngheţate de vântul de la malul Dunării. Sunt sigură că nu am vrut să cresc mai
repede, iar când la paisprezece ani păream cu cinci mai mare, nu mi s-a părut a
fi un atu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Nu am mai călătorit cu trenul de o veșnicie, ce-i drept o veșnicie mică, de douăzeci de ani. Port negru pentru că îmi imaginez că mă îndrept...
-
Între două luni pline, am îndesat în cele patru cămări ale apartamentului cardiac tot ce am găsit strălucitor în jur. Aproape fără discernăm...
