În fiecare toamnă este o zi ca acesta, în care îmi vine să plec, fără motiv și fără scop. Mi se face dor și neliniște deodată, aerul e neobișnuit de cald, vântul plutește vinovat peste oraș, frunzele și mințile zboară, gândurile pe care le gândesc și cele care mă gândesc se amestecă iremediabil.
Se afișează postările cu eticheta Rory Gallager. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Rory Gallager. Afișați toate postările
marți, 5 noiembrie 2019
sâmbătă, 16 iunie 2018
Alergare sau fugă?
Astăzi mi-a fost dificil să alerg. Mi-a fost prea cald, prea mult plumb în picioare, prea umed afară și prea uscat în plămâni. Repet săptămâna a zecea pentru a treia oară și nu reușesc să duc aproape nici unul din cele patru antrenamentele la bun sfârșit. Poate 150km luna trecută a fost prea mult.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Nu am mai călătorit cu trenul de o veșnicie, ce-i drept o veșnicie mică, de douăzeci de ani. Port negru pentru că îmi imaginez că mă îndrept...
-
Între două luni pline, am îndesat în cele patru cămări ale apartamentului cardiac tot ce am găsit strălucitor în jur. Aproape fără discernăm...