In finit

între două spasme, 

visez și respir sacadat

sub furtuni cosmice

și mări abisale

Umbra

Poate că în cea mai lungă noapte
încap cele mai multe vise
și dintre toate, dacă am noroc,

Antipoezie

Eu de fapt nici nu știu să scriu poezii

Le scriu pentru că nu știu ce să fac

cu îmbrățișarea cuvintelor

Mântuire

Pe cât de multe știe mintea mea
Pe atât de puține pricepe inima
Curioasă și necuminte

Introspecție

Am început să hibernez
Să respir rar, să mănânc puțin
Să îmi ascult bătăile inimii, pulsul

Suicide

On the edge of this abysmal,
empty and quiet autumn
Between the aching mountain
and the peaceful sky

Equinox

The night hugs the day

The sun kisses the moon

Aștept ploile

O nălucă de aburi și ceață a înconjurat copacul de trei ori și vântul a prins între aripi câteva frunze la întâmplare.
Au zburat împreună vreme de un oftat.

Înviere

Pământul transpiră iarbă nouă și rouă
Păsări mici ciripesc disonant
Muguri răsar la capăt de crengi
Din muguri ies frunze
Și vorbe pe buze

Anarhie

Murim
mereu înspăimântați
și plini de îndoială
asupra unui dincolo