luni, 22 decembrie 2014

Aberaţii din noaptea cea mai lungă

Luuuume-lume, peste câteva zile dăm pagina asta mâzgălită, îngălbenită, cu greşeli şi corecturi, colorată, cu colţul frunzărit de-atâta frământare, cu bilanţ pozitiv deşi n-ai zice la prima vedere, dăm coala asta zic, pe-o foaie nou-nouţă, virgină şi albă, numai bună de mototolit, schiţat planuri, scris istorii, desenat, creat, încercat, ratat, reuşit şi neapărat consemnat. 

marți, 16 decembrie 2014

Singură pe coclauri

Ultimele săptămâni au trecut nebuneşte, fără soare, cu zile-maraton şi weekenduri înghesuite între petreceri cu prea mult vin şi fum, cu nopţi lungi fragmentate de tuse-febră-coşmaruri şi dimineţi târzii, convalescente.

miercuri, 10 decembrie 2014

Cel mai bun tată

Se întunecă devreme, afară plouă cu ace de gheaţă şi din camera copiilor se aude vocea Stelei Popescu povestind despre Nemo. Ştiu că liniştea nu va dura mult, dar mă bucur de ea câtă e, răsfoind placid o revista ca o carte de colorat - cu imagini disparate şi informaţii puţine.

joi, 4 decembrie 2014

Roma, decembrie

Am plecat pe vreme rea, cu vant si polei, iar la destinatie am gasit Roma bosumflata, cu barbia tremurand, aproape sa planga, desi erau 23 grade. Ne-a primit pe muchia dintre vara si toamna, cu toate piețele murdare de frunze si păsări, parca nemaiavand incotro. Pentru cei care au deschis televizoarele mai tarziu, excursia asta e o reeditare a unei incercari din februarie de a sarbatori nunta de tinichea (ce minte vesela o fi inventat etichetele-astea aniversare!?)

vineri, 28 noiembrie 2014

Despre prietenie

Zilele trecute am prânzit cu o bună prietenă; nu ne mai văzusem de la începutul verii. Ne vedem din ce în ce mai rar în ultima vreme, dar ne putem continua frazele, putem oricând râde până în zori şi ne putem reproşa toate defectele fără consecinţe.

marți, 25 noiembrie 2014

Capitalism

Aveam cinci sau şase ani şi tronam în mijlocul banchetei de piele a unui mercedes-bot-de-cal. La destinaţie am refuzat să cobor, semn clar că etimologia confortului se afla chiar acolo, pe locul din spate al simbolului burghez. Maşina era a unor prieteni deveniţi ulterior un fel de rude foarte foarte îndepărtate prin cvasi-alianţă, ai părinţilor mei. Genul de cunoştinţe cu care te lăudai în şoaptă, cu aerul de dizident-sub-acoperire. Oamenii emigraseră în Australia şi puteau vizita legal România anilor 80. Nu ştiu cum au făcut asta dar ştiu că firescul contrastant al prezenţei lor mi-a influenţat o mare parte din copilărie. Nu era nimic ostentativ în felul lor de a fi, dar existenţa lor era atât de diferită de a noastră, diametral opusă atât geografic cât şi dogmatic, încât zăceam căzută în contemplaţie ori de câte ori erau în preajmă ori se vorbea despre ei.

vineri, 21 noiembrie 2014

Planul de nastere

Am vazut afisul evenimentului "Nasc asa cum vreau" sustinut de o maternitate din Sibiu care promoveaza nasterea naturala si mi-am amintit despre planul de nastere pe care l-am facut impreuna cu doula mea, acum 6 ani, in Des Moines, Iowa, Statele Unite. In ideea ca ar putea sa fie de folos altor mamici, listez mai jos continut acestuia, pentru a putea fi folosit drept model, in cazul in care aveti in vedere o nastere in care sa se tina seama de dorintele voastre si ale partenerilor vostri.

joi, 13 noiembrie 2014

Zece tipologii pentru turul doi - să fim uniţi mă!

N-am mai scris pentru ca politica ma tine captiva in online, pe canapea in fata confruntarilor TV, in discutiile cu apropiatii, cunoscutii si necunoscutii. Din cauza patimii masive, abia astept sa vina ziua de luni, sa imi scada pulsul si tensiunea si sa ma intoarc la visele mele frivole, colorate [acum doua nopti am visat ca eram consiliera lui Iohannis, el castiga si aveam o multime de proiecte de coordonat - jeez, I want my sex life back!]

vineri, 24 octombrie 2014

Vaccinare, comunicare si alti demoni

Pentru ca m-am saturat de Rammstein, System of a Down si alte dezordini muzicale, mai nou ascult in masina Radio Romania Cultural, un post echilibrat si surprinzator de sanatos in spatiul jurnalistic romanesc. Astazi dimineata l-am auzit pe Cristian Mungiu vorbind despre starea cinematografiei si propunand alternative de resuscitare, iar deunazi am urmarit un alt domn care vorbea despre geniu, orgoliu si vanitate. Recunosc spasita ca pana atunci credeam ca orgoliul si vanitatea sunt totuna, dar omul m-a luminat si lamurit deplin: vanitatea este despre obsesia de a fi admirati pana la invidie de catre altii in vreme ce orgoliul este iubirea si admiratia de sine.

marți, 21 octombrie 2014

Toma, 6 ani

Dragul meu băieţel,

Chiar dacă nu ştiu când au trecut şase ani, ştiu următoarele:

Când tu erai doar o idee abstractă în pântecul meu, o idee minusculă de paisprezece săptămâni şi ţi-am auzit inima bătând ca un galop dezlănţuit de cai tineri şi liberi pe o pajişte nemaiumblata, am plâns de fericire.

duminică, 19 octombrie 2014

Un an altminteri

Ţi-am spus că o să fie o toamna lungă şi frumoasă. Tu voiai zăpadă şi sigur o să fie şi alb, dar până atunci mai bucură-te de soarele pieziş, de impudoarea copacilor şi de aerul fierbinte amestecat cu vântul în răspăr, de dorul de ducă şi celelalte fantezii care preced glaciaţiunea.