joi, 22 septembrie 2016

Equinox

The day and night are equal and the summer is dying. Our most beautiful season will be gone by tomorow. I believe I have finally arrived to a good place in my life. I have all that I need and what is missing is irrelevant. I have love, time and health.

sâmbătă, 17 septembrie 2016

Sfârşit (permanent) de vară

Am făcut încă o prăjitură cu mure, poate cea din urmă anul acesta.
Roşiile s-au copt târziu, acum frunzele sunt arse şi fructele cad grele, jumătate pătate.
Am cules toate alunele, sigur îmi vor ajunge cât va ține zăpada.

duminică, 11 septembrie 2016

Ciucaș X3, pentru începători

Mi-am propus să particip la un semimaraton acum câțiva ani, cu mult înainte de a începe să alerg. M-am gândit că douăzeci şi unu de kilometri sunt o distanţă serioasă dar accesibilă. În plus, un semimaraton montan nu este alergabil pe întreaga lungime (pentru cei mai mulţi), ceea ce îl face şi mai abordabil. Pentru midpackers-i ca mine, pantele de peste 12-15 grade devin oricum lungi şiruri de drumeţi energici.

duminică, 4 septembrie 2016

Mic tratat de iubire vanitoasă

Fiecare îşi ia din realitate câte un adevăr pentru care e gata să moară. Să lupte pentru versiunea lui cu certitudinea şi orbirea pe care ţi-o dă perspectiva în minim de dimensiuni.

miercuri, 27 iulie 2016

Poveste cu vacanţă şi ambulanţă

Douăsprezece zile de ouzo, scoici, nisip şi sare. Repeat. Am vrut să scriu despre Thassos şi nesăbuinţa de a exista într-o singură dimensiune, a simplităţii absolute, dar tranziţia înapoi la munte mi-a consumat aproape toată energia. Dincolo de şocul termic - de la 35 de grade pe insulă la 15 în Buşteni - s-au rostogolit aparent haotic fapte şi întâmplări nebuneşti care au anulat rapid zenul vacanţei.

miercuri, 29 iunie 2016

Contratimp

E rândul meu să nu dorm. Au trecut primele luni de libertate, cele în care mi-am îngăduit să nu mă gândesc la nimic, dar până şi gândul despre ne-gândire e până la urmă tot un gând.

Am desenat, înotat, visat, alergat, imaginat, dormit, amintit, resetat, fotografiat, plimbat, iubit, uitat şi de la capăt. E rândul meu să nu dorm şi să îmi fie dor. Această iubire este din alt univers, din altă vreme, din altă realitate. E cu chemare şi plecare şi vulturi-dragoni-fluturi-balauri-libelule, cu ploi şi furtuni şi soare fierbinte. Usucă şi inundă. Îmi e dor şi nu vreau să îmi fie.

joi, 7 aprilie 2016

Noapte albă

A început să tuşească de două zile. Întâi productiv, apoi uscat, apoi iritant. Mi s-a strâns inima la gândul ultimelor episoade, unele cu spitalizare, altele cu tratament acasă, toate cu nesomn şi frustrare, cu ghem în stomac, cu dubii şi disperare.

miercuri, 6 aprilie 2016

etajul 9, apartamentul 55

ultima dată când am mers cu trenul ăsta, plecasem cu un rucsac de haine negre. mama era în spital, grav bolnavă. au trecut doi ani şi trei luni de atunci. a ieşit atunci din spital, slăbită fizică dar întărită în dorinţa de a trăi. a luptat cu demonul morţii cu o încăpăţânare inumană. o întrebasem dacă e ceva ce vrea să facă înadins şi în loc de vreo excursie exotică mi-a spus că vrea să pună termopane că vine iarna. a pus termopane, dar iarna ei nu a mai venit.

sâmbătă, 2 aprilie 2016

Prima lună de sabatic şi primul 10k

Uneori mi se pare că muncesc dintotdeauna, de când mă ştiu. La şaisprezece ani am intrat legal în "câmpul muncii". Eram în vacanţa de după treapta a doua (pentru cei care au deschis mai târziu televizoarele, treapta a doua era un examen la sfârşitul clasei a zecea care reconfirma că eşti demn de liceul la care ai intrat la treapta întâi) şi m-am angajat vânzătoare de nimicuri la o tarabă ambulantă, pentru bani de mers în tabără. La sfârşitul celor două luni n-am mai vrut să cheltui banii pe distracţie şi, printre altele, mi-am cumpărat primii mei tenişi roşii, un fel de '90s Converşi.

miercuri, 17 februarie 2016

Nadine Burke Harris: Traumele din copilărie

La mijlocul anilor ’90, CDC şi Kaiser Permanente au descoperit un factor care creşte dramatic riscul la 7 din 10 cauze ale mortalităţii în Statele Unite. În doze mari, afectează dezvoltarea creierului, a sistemului imunitar, a sistemului endocrin, chiar și transcrierea și citirea ADN-ului. Expunerea la doze foarte mari a triplat riscul de boli cardiace şi cancer pulmonar și speranţa de viață scade cu 20 de ani. Și totuși, medicii de azi nu sunt pregătiți să prescrie investigații de rutină și tratamente. Factorul la care mă refer nu e un pesticid sau o substanță chimică din ambalaje. E vorba de traumele din copilărie.

O falsă astenie

Iarna asta nu a nins. A bătut vânt cald, a plouat şi a fost gri. Uneori a fost soare. Am simţit mai mult griul, ca pe o pelerină udă şi grea. Mi-a lipsit zăpada şi mi-am lipsit eu. În absenţă, mi-am făcut multe planuri de redresare, cu obiective, metodă şi termene.

Adesea visez că sunt în pădure, pe cărări neumblate şi am un sentiment plăcut de rătăcire, un amestec de dor şi vinovăţie şi libertate şi nostalgie.