Povestea, asta este ce ne deosebește de animale, de plante, de pietre. Visele pe care ni le facem, pe care le ținem în noi, pe care ni le spunem sau ascundem, visele voluntare și mai ales celelalte, labirinturile subconștientului. Amintirile pe care ni le repovestim, până când devin ceea ce avem nevoie să credem că ni s-a întâmplat, ca să ne justificăm cine suntem.
duminică, 4 decembrie 2022
joi, 1 decembrie 2022
Nedor
Astăzi este ziua României sau ziua când România s-a făcut mare, după ce toți vecinii vorbitori de limbă română s-au așezat în cerc, într-o graniță cât de cât rotundă. Mi-a fost mult dor de ea cât eram peste ocean, am plâns de bucurie când m-am întors și am crezut că e bine ce fac. Acum nu îmi lipsește.
luni, 17 octombrie 2022
Mâine a murit mama
Mâinile ei albe, cu tentă albăstruie, mereu reci și parfumate, mă mângâie încet pe păr și pe frunte. Stau cu capul în poala ei, pe o bancă din parcul spitalului de psihiatrie. Prin pleopele întredeschise văd frunzele acoperind și descoperind o rază. E plăcut sub copacii umbroși, miroase a pământ copt. Am venit și astăzi pe jos, ca în fiecare zi. Fac patruzeci de minute în mers sprinten, cu capul în jos și umerii adunați.
duminică, 9 octombrie 2022
Reconstituire
Am vorbit astăzi cu cea care mi-a fost profesoară de geografie și dirigintă pentru unul sau două trimestre în liceu, și mentor informal și facilitator pentru lucrarea de licență la facultatea de psihologie, anul trecut. Până acum câteva zile, cele două persoane nu s-ar fi suprapus, însă printr-un șir de coincidențe declanșate de acceptarea mea tot mai profundă a tot ceea ce sunt, mi-a povestit despre întâlnirea ei cu mine, cea de la șaisprezece ani.
joi, 1 septembrie 2022
Călătoresc
Am împachetat tot ce iubesc în trei valize și un rucsac. Ceea ce rămâne e dispensabil. Eliberator și nostalgic, cu fiecare alegere renunț la balastul care mă ține pe loc. La sfârșit adun lumina mierie, verdele vertical, acoperișurile roșietice, toată inima liniștii din grădina și casa-cu-o-sută-de-geamuri și le înghesui printre cărți și eșarfe.
luni, 15 august 2022
Love, light and letting-go
Am dormit mult și am visat adânc - da, visele sunt scurte dar foarte adânci înăuntrul nostru și în timpul distorsionat al subconștientului. M-am trezit cu o frază limpede pe care o presez între paginile jurnalului virtual înainte să o înțeleg, ca pe un aforism venit din cealaltă limbă în care am trăit: you won't believe the extent to which the people go for their coins and their ecosystems.
joi, 4 august 2022
Etapele vieții sau ale sufletului
Ken Wilber este cunoscut ca unul dintre fondatorii „psihologiei integrale”, o încercare de a formula o teorie a psihicului care încorporează idei atât din psihologie, cât și din spiritualitate. Cel mai cunoscut model de dezvoltare umană al lui Wilber, este „spectrul conștiinței”, bazat pe trei niveluri de existență: pre-personală, personală și transpersonală. Etapa pre-personală este de obicei explicată de gânditorii tradiționali de dezvoltare precum Piaget, Freud, Erikson și Kohlberg. Etapa personală este în general descrisă de psihologii ego-ului, cum ar fi Jane Loevinger, precum și de psihologi umaniști, precum Abraham Maslow. Etapa transpersonală este examinată în general de tradițiile mistice orientale, cum ar fi budismul și hinduismul.
sâmbătă, 23 iulie 2022
Atașament
În curând se încheie și formarea mea ca psihoterapeut, iar ultimul modul este în mod ironic despre atașament: o ocazie perfectă pentru a evalua atașamentul meu față de procesul de vindecare, față de cei pe care i-am descoperit cu fiecare cadru de lucru, cu fiecare dezvăluire și fiecare atingere adusă sufletului (psyche).
luni, 4 iulie 2022
Viața, libertatea și căutarea fericirii - ziua Americii
Acum câteva zile s-au împlinit unsprezece ani de când am dat America, cu green card-ul și green-bancnotele ei cu tot, pe România. Am pariat atunci pe dezvoltare, pe integrarea Daciei în Europa, măcar la nivel instituțional, pe prieteni și familie, pe munții dimprejurul casei, pe limba română cu toate nuanțele și adâncimile ei.
duminică, 3 iulie 2022
Capitol nou
miercuri, 11 mai 2022
Love everyone and tell the truth
miercuri, 4 mai 2022
marți, 5 aprilie 2022
duminică, 27 martie 2022
sâmbătă, 12 martie 2022
Anxietate și neprimăvară
Anxietatea mea este un liliac hiperbolic în a cărui umbră mă ascund. Aripile lui străvezii se lipesc de pielea mea și eu uit să respir, mâinile îmi amorțesc, inima se micșorează și mi se face frig și întuneric, vertij, aproape moarte.
joi, 24 februarie 2022
Dragobete rănit
sâmbătă, 12 februarie 2022
Inteligența intelectuală, emoțională, socială și coeficientul de adversitate
joi, 10 februarie 2022
Psihoterapie
Zilele sunt dense ca o miere opacă, cristalizată. Deși nu e întuneric, nici lumină nu este. Opt examene au trecut ca niște gloanțe oarbe: cu șuierat de anxietate și satisfacții de copil nevăzut. Înainte să vomit de oboseală și stres, am urcat muntele învelit în voaluri roz de apus fermecat - premiul pentru ceea ce simt, nu pentru ceea ce știu.
duminică, 23 ianuarie 2022
Între mine și mine
Adesea mă găsesc între lumi, una exterioară, vizibilă, palpabilă, stridentă și contondentă, care răspunde legilor învățate, și cea interioară, mistică, magică, care răspunde legilor inimii, intuiției, mantrelor, incantațiilor și ritualurilor.
marți, 18 ianuarie 2022
Oglinzi
Sunt fiica unui tată-care-nu-prea-a-fost și a unei mame-care-nu-mai-este, mama unui preadolescent solar și a unui adolescent care îmi seamănă (ce binecuvântare provocatoare!), iubita soțului meu, mai inteligent și mai armonios emoțional decât mine, director de servicii profesionale într-un grup de firme cu profil tehnic și strategii fluide (pe măsura haosului global, dar mai ales a culturii sale organizaționale), sunt studentă în ultimul an și psihoterapeut integrativ în formare.
duminică, 2 ianuarie 2022
Pierdut "prieteni", câștigat timp, spațiu și încredere
Întru epurarea definitivă a tuturor apelor murdare și a pietrișului rămas din bolovanul care mi s-a odihnit o vreme pe inimă, m-am hotărât să scriu despre cele două relații care mi-au definit adolescența și viața de liceu, ambele reevaluate și tranșate recent.
sâmbătă, 1 ianuarie 2022
Revoluții și rezoluții
Douămiidouzecișiunu a trecut în șoaptă, fără zgomot, cu primăvara lui delicată, vara moale și toamna dulce, iarna definită de o singură zi în care a nins cu fulgi prea ușori să coboare, prea materiali să stea, turbioane al căror algoritmi te hipnotizează cu haosul lor disimulat.
-
Nu am mai călătorit cu trenul de o veșnicie, ce-i drept o veșnicie mică, de douăzeci de ani. Port negru pentru că îmi imaginez că mă îndrept...
-
Între două luni pline, am îndesat în cele patru cămări ale apartamentului cardiac tot ce am găsit strălucitor în jur. Aproape fără discernăm...